haihui

 

 

Din nou la Cazane, peisaj aproape familiar, doar ca e vazut din partea cealalta, adica de la vecinii sarbi.

 
 

Pe drum ne deschide aventura Cetatea Golubac.

 
 

 

Construita in secolul al XIV-lea, a fost de multe ori un punct de contracarare a ofensivei turce, si are o istorie incurcata, fiind pe rand sub conducere bulgaro-vlaha, ungara, austriaca, sarba si otomana..

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   
 

Soareeee ! Concediuuuuu !

 

 

 
 

Fortareata a fost construita pe ruinele unei asezari romane intemeiate in 554 AD - Columbria/Columbaria (Orasul Porumbeilor). Numele sarb mentine aceeasi semnificatie.

Se pare ca si acesti locatari ai turnului cu numarul 5 cunosc aceasta istorie si se simt indreptatiti sa ia in stapanire fortareata.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Circuitul pozelor in natura. Turistul pozeaza turista cocotata pe turn ca sa pozeze turistul.

 
 

Vedere din turn

 
 

Mai departe, drumul nostru se opreste in Zagreb, unde ramanem o seara si avem timp sa vizitam putin orasul vechi.

 
   
 

O farmacie in care te astepti sa gasesti ochi de pisica, aripa de liliac si praf de radasca pentru potiuni si farmece. Ca de aia ii zice farmacie.

 
 

Casute din orasul vechi.

 
 

Catedrala din Zagreb.

 
 

A doua zi, dupa popasul la Zagreb, ne indreptam spre tinta lenevelii noastre - mareaaaaa !

Dupa granita croata (fara prea mari probleme) si autostrada (al naibii de scumpa, care strabate si doi munti, prin Sveti Rok si Mala Kapela, doua tunele de cate 5 km lungime), ajungem pe coasta Dalmatiei.

Localitatile sunt pline de tufe de Bougainvillea, leandru, si maslini salbatici, pe langa casutele in stil specific, cu pereti din piatra alba (probabil calcar din Alpii Dinarici).

 

   
 

 
 

Facem un popas sa admiram muntele in stanga....

 
 

... si marea in dreapta. In cadru se nimereste si o duda.

 
 

Si vine si dudul.

 
 

Extremitatea sudica a Alpilor Dinarici, munti calcarosi, erodati, destul de scunzi, cel mai inalt varf din Croatia avand in jur de 1800 m.

 
 

Bucataria de la Podaca are tot ce iti trebuie sa te descurci singur...

Ce dragut, au chiar si o poza cu noi acolo !

 
 

... iar balconul cu o priveliste fenomenala, s-a dovedit a fi numai bun pentru diverse activitati: luat micul dejun si cina, citit, devorat o pizza gigantica, uscat ciorapi, scarpinat pisoiul vagabond care cersea mancare de la toate casele din jur, si in principal - LENEVEALA !

 
 

Plaja se aproba !

Desi eram mai sceptici la inceput, e placut si sa stai pe pietricele (pe un izopren desigur si cu incaltari de apa adecvate). Mai ales ca plaja fiind foarte lunga si ingusta, iti permite sa ai propriul loc in care nu te deranjeaza nimeni.

 

 

De ce sa instalezi o umbrela cand poti munci o ora sa improvizezi o copertina din crengi si un prosop ?

 
 

Piatra langa care gasiseram si motivul pentru care plaja era pustie - nudisti. Speram ca nu i-am agresat prea tare cu hainele de pe noi.

 
 

Din comorile marii.

 
 

Muntele de vizavi de mare.

 
   
 

Dupa 2 zile de leneveala ne punem pe vizitat. Incepem cu Omis, un oras situat in estuarul raului Cetina la varsarea lui in Adriatica.

Valea Cetinei este chiar in spatele lantului muntos pe langa care am trecut. Defileul Cetinei este cunoscut pentru activitati ca rafting, canyoning si escalada. Da, " cetina" tot aia inseamna, ca si pe romana. Am avut ocazia sa vedem cat de multe cuvinte de origine slava avem in vocabular !

 

 

 

Fortareata Mirabella (Peovica), construita in secolul XIII, a folosit piratilor din Omis care au dominat Marea Adriatica pana la perioada ofensivei venetiene asupra Dalmatiei. Omis a fost ultimul oras care a cazut sub dominatie venetiana, reusind sa reziste acesteia timp de 24 de ani.

Un descendent al piratilor din Omis, cu parul balai, care rade la soare :)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

   
 

Ajungem in Trogir, oras care poarta amprenta dogilor venetieni sub a caror dominatie s-a aflat timp de sute de ani.

In secolul 3 i.e.n niste colonisti greci au intemeiat o asezare sub numele de Tragurion (nume provenit de la tragos - tap, barbatul caprei :), asezare care a devenit un important port la Adriatica. DIn secolul IX a inceput sa plateasca tribut atat regilor croati, cat si venetienilor. In 1123 a fost invadat si aproape complet demolat de saraceni (musulmani arabi din zona peninsulei Sinai), insa s-a refacut, si a urmat in secolele XII-XIII o perioada de prosperitate economica. A intrat sub dominatie venetiana in 1420, pentru aproape 400 de ani, apoi a trecut sub dominatie Habsburga.

 
   
 

Omniprezentele casute cochete din piatra veche, si tufele enorme de leandru....

 
   
 

... si stradutele inguste.

 
 

Cati porumbei se afla in imagine ?

 
 

 
 

 
 

Turnul cu Ceas din Trogir, si curtea interioara a acestuia.

 
 

Catedrala Sf Laurentiu (sec XIII) si piateta din fata acesteia.

 
   
 

Casute, felinare, fuchsia.. ce poate fi mai pitoresc de atat ?

 
   
   
 

Aleea strajuita acum de palmieri, care duce la fortareata Kamerlengo (sec XV), resedinta sambelanilor venetieni, construita undeva la inceputul dominatiei lor de 300 de ani asupra Dalmatiei ("camerlengo" reprezinta in italiana titlul de sambelan)

 
   
 

Am ajuns in Split, la palatul lui Diocletian, care Diocletian se pare ca verifica intens directia vantului.

 
   
 

Split... orasul vechi, cu origine greaca (vechiul Aspalathos). Zona a devenit provincie romana in jurul secolului II i.e.n, cand dalmatii (o ramura a ilirilor) au fost cuceriti.

 

 

 

   
 

Palatul lui Diocletian, unde acesta a decis sa se retraga, pe meleagurile natale, dupa abdicarea de la conducerea Imperiului Roman.

 
 

Mausoleul de langa palat.

Adapatoare de animale sau baie ? Dilema !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ruinele palatului.

 
   
 

Tufe de cercelus salbatic suspendate pe pereti.

 
 

Undeva in aceasta poza se afla un lenes...

 
 

Bougainvillea omniprezenta. In afara de azurul Mediteranei, cred ca ciclamul ar fi a doua cea mai frecventa culoare intalnita aici !

 
 

Catedrala St. Domnius, construita pe mormantul lui Diocletian. O fi bine... n-o fi bine... cultural vorbind :)

 
 

Turnul are o priveliste impresionanta spre mare si oras.

 
 

...urcam in turn...

 
 

... si mai sus....

 
 

... si mai sus ?!

 
   
   
 

Unul din cei 11 sfincsi de onix adusi de Diocletian din Egipt. De ce n-o fi luat un caine ? Viu ?

 

 

Ne indreptam spre casa si oprim putin in Brela, pentru o plaja tarzie.

 
 

Toti copacii de aici vor si ei la mare ! Intreaga coasta a Brelei este plina de pini inclinati ingrijorator inspre apa.

 
 

Bolovani in Brela :)

 

 

 

Mai tineti minte cand ziceam ceva de un pisoi cersetor? Ei bine, faceti cunostinta cu EL !

 

 

 

Level Up Cortulet la versiunea 2.0

 
 

Plaja noastra cu nudisti pe care incercam sa ii evitam in poza.

 
 

La plimbare seara prin oraselele de langa Podaca. Nu ne incurcam - e o plimbarica de 8-10 km.

 
 

Pastram aparentele unei doamne. Bine ca nu a trebuit sa tin pantofii in picioare toata seara.

 
   
 

 
 

Tufe de leandru, case din calcar, porti vechi roase de vreme, si tigla de pe case... Oamenii astia isi iubesc orasele, florile si marea.

 
   
 

Pizzzzaaaaaa ! Iute, dar buna si mare cat o zi de post, de fapt cat 3 zile de post :) Atata am mancat din ea.

 
 

Va mai amintiti de raul Cetina ? In drum spre casa, am preferat sa evitam autostrada si drumul ne-a dus spre lacul Perucko, lac de baraj pe acelasi rau Cetina.

Locul e plin de fluturi de culoarea florii de cicoare.

 
 

Cel mai sociabil si mai prietenos catel, care se imbaia din 10 in 10 minute pentru a se racori, si care ne-a urmat in plimbarea noastra. Am mai mancat cate o bucata de pizza (da, acea pizza), si ne-am intors la drumul nostru spre urmatoarea casa, aproape de lacurile Plitvice. Mai departe...